Când devine profitul crypto impozabil pentru ANAF

Ce a declanșat interesul ANAF pentru tranzacțiile cu criptomonede

În mai 2019, Fiscul a început să trimită notificări către persoanele care apareau cu mișcări de fonduri asociate criptomonedelor în evidențele obținute de la exchange-urile internaționale prin schimbul automat de informații. Nu era o campanie împotriva bitcoinului ca atare, ci o verificare a modului în care veniturile din tranzacționare ajung sau nu în declarația de venit. ANAF nu are acces la portofelul tău, dar vede banii care intră și ies din conturile bancare românești.

Practic, instituția compară sumele raportate de platforme cu declarațiile depuse și cu extrasele bancare. Dacă ai retras sume semnificative dintr-un exchange, există șansa ca diferența dintre totalul vânzărilor și cel al achizițiilor să fie tratată ca profit impozabil. În această ecuație contează foarte mult ce documente poți prezenta.

Ce înseamnă concret profitul impozabil

Legislația românească tratează câștigul din transferul de monede virtuale ca venit din alte surse, cu o cotă de 10% aplicată asupra diferenței pozitive dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție. Cota de 10% se aplică la câștigul net, nu la suma retrasă. De aceea, un investitor care a cumpărat cu 20.000 de lei și a vândut cu 26.000 de lei datorează impozit pe 6.000 de lei, adică 600 de lei, nu pe întreaga sumă încasată.

Problema reală apare când nu poți demonstra prețul de achiziție. Fără extrase de la exchange sau fără istoric de tranzacții, inspectorul poate lua în calcul întreaga sumă încasată. Aici se pierd cei mai mulți bani, nu la cota de impozitare.

Cum arată un control în practică și ce documente contează

Un scenariu tipic: o persoană din Cluj a cumpărat bitcoin în mai multe tranșe pe parcursul lui 2021, a vândut o parte în 2023 și a retras banii în contul propriu. Notificarea ANAF a venit cu întrebări despre sursa fondurilor și despre natura sumelor. Ce a contat a fost dosarul de tranzacții: extrase lunare de la platformă, confirmări de transfer bancar și un calcul simplu al câștigului pe fiecare lot vândut.

Recomandarea practică este să păstrezi, pentru fiecare operațiune, trei lucruri: data și suma achiziției, prețul unitar în lei sau euro și dovada plății. Mulți utilizatori salvează doar capturi de ecran din aplicație. Acelea sunt utile ca sprijin, dar un extras PDF oficial generat de platformă, cu numele contului, are greutate mai mare.

Când nu ai nevoie de documente suplimentare

Dacă ai cumpărat monede și nu ai vândut niciodată, nu ai venit impozabil. Deținerea în sine, fie că vorbim de 0,0024729 bitcoin sau de o sumă mai mare, nu se impozitează. Impozitul apare în momentul în care convertați în lei, în altă monedă fiduciară sau plătiți bunuri și servicii direct cu criptomonede.

Un detaliu frecvent ignorat: schimbul între două criptomonede, de exemplu convert electroneum to bitcoin pe o platformă, este tratat de mulți specialiști ca o operațiune impozabilă, pentru că înseamnă ieșirea din prima monedă. Păstrarea unui jurnal al acestor schimburi, cu valorile în lei la data respectivă, îți poate salva controlul.

Se pot plăti contracte și facturi în criptomonede

Da, se poate plăti un contract în criptomonede în România, iar tot mai mulți freelanceri și firme mici acceptă acest lucru, mai ales în relația cu clienți din afara țării. Din punct de vedere fiscal, însă, factura trebuie emisă în lei, cu TVA-ul aferent dacă e cazul, iar suma în criptomonedă se convertește la cursul din ziua plății. Cursul de referință îl poți lua de la o platformă recunoscută sau de la BNR pentru perechile disponibile.

Un producător de mobilă din Brașov care livra comenzi către clienți din Germania a acceptat plata în bitcoin pentru un contract de 4.500 de euro. Factura a fost emisă în lei, iar încasarea a fost înregistrată la cursul din ziua respectivă. Diferența de curs apărută până la momentul convertirii în lei a devenit o problemă contabilă separată, nu una de impozitare a venitului.

Firmele care primesc frecvent criptomonede ajung să folosească un procesator de plăți crypto, care convertește automat suma în lei și o virează în cont. Costul uzual al unui astfel de serviciu este între 1% și 2% din tranzacție. Alternativa este gestionarea manuală a portofelului firmei, cu riscuri mai mari de eroare contabilă.

Greșeli frecvente care atrag atenția Fiscului

Prima greșeală este retragerea repetată a unor sume rotunde, ușor de identificat, fără nicio explicație în cont. A doua este folosirea contului personal pentru încasări care aparțin unei activități economice. A treia, și cea mai costisitoare, este lipsa oricărei evidențe a achizițiilor.

Un alt motiv de discuție este schimbul de monede între persoane fizice, în afara platformelor. Acolo nu există istoric automat, iar dovada plății devine esențială. Dacă vinzi bitcoin unui cunoscut și primești banii prin transfer, păstrează conversația scrisă și confirmarea plății; nu sunt documente oficiale, dar ajută la reconstruirea tranzacției.

Pentru cei care încep abia acum, cea mai simplă disciplină este să noteze fiecare achiziție în momentul în care o face, cu suma în lei. Un fișier simplu, actualizat lunar, valorează mai mult decât orice strategie complicată atunci când vine o notificare de la ANAF.